Umbre :(

Hmm…19 martie…ce repede trec zilele, si ce greu imi dau seama. Azi ma gandeam cat de mult imi place sa scriu…sa scriu aici, sa imi asez gandurile nebune pe un suport, fie el un blog sau o foaie de hartie, si sa mi le ordonez incet incet. Simt ca acest lucru imi da liniste interioara si ma face sa gandesc mai limpede lucrurile care ma framanta. Simt nevoia sa scriu, nu pot trai fara asta…Da, am recunoscut. Simt nevoia sa imi pun ordine in ganduri si liniste in suflet pentru a putea fi…eu Imi place sa meditez, sa ma relaxez, imi place sa vorbesc incet, sa traiesc, sa innot, sa privesc norii, sa ascult, sa simt, sa respir(mai putin aerul jegos de Bucuresti :-&), imi place sa comunic(cred ca de-aia am ales Comunicarea…mai greu cu Relatiile Publice), imi place sa privesc, sa soptesc…imi plac toate lucrurile astea mici, care adunate dau un EU mare si handicapat. Ii lipsesc lui multe, in special punctualitatea si “aptitudinea” de a fi “pupincurist”, dar na, se mai intampla si de-astea. Si totusi, sa revenim la motivul pentru care scriu eu aici SI azi…sufar frate…da! Ma uitam mai devreme pe niste poze de acum un an,  si pe la jumatatea albumului m-am oprit si am sesizat ca in acele poze apar numai umbre pe langa mine…m-am uitat din nou, si am vazut ca numai in vreo 2 poze apar cu prieteni, in rest umbre…imi e dor de acele umbre, tare dor…dar desi imi sunt aproape, parca niciodata nu au fost atat de departe de inima mea. Trist…prea trist sa te trezesi intr-o noapte si sa realizezi ca esti inconjurat de o lume oarba, plina de umbre, atat de mari si atat de impunatoare incat te fac sa crezi la un moment dat ca sunt oameni. Ah, de cate ori nu m-au pacalit si pe mine…abia acum sesizez…Si totusi, ma doare ca sunt umbre! Vreau…stai, ce vreau? Nu, nu cred ca vreau sa fie oameni, caci nu le pot metamorfoza eu…poate va reusi viata, dar eu in nici un caz nu voi mai incerca…vreau doar sa uit de umbre si sa le las in trecut. Acolo e locul lor. Simt ca voi merge mai departe alaturi de oamenii care au fost si vor fi langa mine, atat in poze, cat si in viata de zi cu zi. Iubesc oamenii, putini la numar, dar ii iubesc! :) 

~ de madaro pe martie 19, 2008.